Informații

Ambrozia (Ambrosia artemisiifolia L/.) face parte din familia Asteraceae, care cuprinde aproximativ treizeci de specii de plante anuale sau perene. Polenul acestei plante, purtat de vânt, provoacă polinoze, astm, la sfârșitul verii – începutul toamnei este unul dintre factorii agravanți ai astmului bronşic. Se poate constata faptul că ultimii ani pe teritoriul Republicii Moldova planta a căpătat răspândire extinsă. Denumită popular ca iarbă de paragină, iarba pârloagelor sau floarea pustiei aceasta fiind întâlnită mai des în condiții agricole planta ușor s-a adaptat la solurile și climatul urban. Administrația Publică Locală anual consolidează eforturile pentru combaterea acesteia.

Taxonomie
Clasificare științifică
Regn:Plantae
Diviziune:Magnoliophyta
Clasă:Magnoliopsida
Ordin:Asterales
Familie:Asteraceae
Gen:Ambrosia
Specie:A. artemisiifolia
Nume binomial:
Denumirea în română:floarea pustei
Denumirea populară:iarbă de paragină
Denumirea în latină:Ambrosia artemisiifolia L.
Denumirea în rusă: Амброзия полыннолистная
Sinonim(biologie)
Despre origine și răspândire

Ambrozia este o specie de plantă originară din America de Nord. Agreează clima caldă, lumina și ploile de vară. Nu agreează copacii și vegetația deasă. Apare de la nivelul mării până la înălțimea de 400 m.

Specia Ambrosia artemisiifolia face parte din grupul plantelor care în mod curent poartă numele de „plante rele”, a fost identificată ca buruiană în anul 1838 în SUA după scrierile lui WAGNER și BEALS din 1958.

După anul 1990, numeroase terenuri agricole au fost abandonate, au avut loc masive defrișări în sectorul silvic, buruienile din culturile agricole nu au fost combătute astfel că pe marginea șoselelor și a căilor ferate, Ambrosia artemisiifolia s-a extins foarte mult în flora spontană, invadând până și culturile agricole, trăind în populații întinse care ocupă adesea mai multe hectare.

Care sunt habitatele ei?

Este un indicator al terenurilor perturbate, adică o plantă care este dificil de a concura cu plantele locale în biocenoze stabilite, dar care se dezvoltă bine  pe pajiști, pustii, terenuri neagricole, câmpuri, livezi, podgorii, grădini de legume, , crește în grădini, în culturile de cereale și de Florea-soarelui respectiv în zonele lăsate în paragină (de aici denumirea populară: iarbă de paragină) cum ar fi pe marginea drumurilor și a căilor ferate, în apropierea dărâmăturilor pe șantierele de construcții, în zone unde s-a depozitat pământ excavat, respectiv pe terenurile lipsite de vegetație sau cele neîngrijite.

Cum o determinăm din punct de vedere botanic?

Rădăcina este pivotantă, poate atinge până la 3 metri lungime atunci când crește pe soluri nisipoase și până la 1,2-1,5 metri pe soluri mai compacte.

Tulpina este înaltă și dreaptă, ramificată (deasupra) și uneori brăzdată în lungime,  are înălțimea între 30-120 cm (înălțimea medie e de 70 cm). Ramificată la bază, tulpina dă plantei un aspect de tufiș (când dispune de suficient spațiu de dezvoltare). Când planta se dezvoltă pe terenuri aride și seci sau pe bordurile șoselelor, tulpina poate fi scurtă și foarte robustă, atingând numai 10 cm.

Frunzele sunt subțiri, lungi de 5-10 centimetri, verzi, sectate, opuse la bază, în înălțimea plantei devin alterne. Cele de la baza tulpinii sunt late, sectate, au aceeași culoare și au pețiolul scurt.

Mugurii florali apar la sfârșitul lunii iunie apoi devin flori, grupate în inflorescențe.

Florile bărbătești, care apar în luna iulie, sunt grupate în inflorescențe verzui numite capitule, sunt sferice, au 3-5 mm, capitulele sunt reunite în spice subțiri, situate la extremitățile tulpinii. Fiecare spic este format din 20-50 capitule. Capitulele au formă de capsule răsturnate și sunt atașate la spic cu ajutorul unui pețiol.
Începând cu luna august, florile bărbătești emit polenul, producția de polen atinge apogeul în luna septembrie – culmea polenului – emisia de polen se încheie la începutul lunii octombrie. În condiții ideale, ambrozia emite o cantitate mare de polen în condiții dificile însă, planta este capabilă sa producă numeroase flori care nu vor produce polen.

Grăunciorul de polen are diametrul de 20 microni, este sferic, este foarte ușor, suprafața sa este acoperită de niște excrescențe caracteristice numite spini. La maturitate, fiecare floare femeiască fecundată de polen, va genera o cantitate mare de fructe numite achene.

Semințele de culoare maro-gălbui până la maro-închis, sunt prevăzute cu 5-6 spini tociți, triangulari, repartizați regulat (uniform) pe suprafața seminței. Semințele germinează primăvara când este destul de cald. Cotiledoanele semințelor sunt cărnoase, au lungime medie iar pețiolurile sunt ușor vizibile.
Semințele sunt capabile să reziste și să germineze după o perioadă de latență de mai mulți ani. De obicei, semințele cad pe sol, în apropierea plantei – mamă. Ele se acumulează în sol, în stadiul de latență și se constituie într-o rezervă “bancă de semințe”, capabilă de a produce numeroase generații de plante. Pe un exemplar de numai 40 de cm, s-au numărat aproximativ 4500 de semințe.

Fructul are o formă de la sferic sferică până în ușor triunghiulară, de culoare gri-măsliniu sau de culoare maro închis. Lungimea fructelor 2-3,5 mm, semințele 1,5-2,5 mm. Semințele încep să se coacă în a doua jumătate a verii, continuând până toamna târziu. Semințele necoapte germinează bine după iernare primăvara. Rata de germinare a semințelor iernate ajunge la 90-95%.
În medie, o plantă produce până la 25 de mii de semințe, maxim – până la 100 de mii de semințe. Răsadurile apar de la o adâncime de până la 5 cm, de la o adâncime mai mare de 8-10 cm nu germinează. Viabilitatea durează până la 39-40 de ani. Masa a 1000 de semințe este de 1,5-2 g. Răsadurile au un gust amar, cu un miros slab de pelin. Cotiledoanele au 3-5 cm lungime, 2,5-4 mm lățime, larg eliptice, de culoare verde-violet dedesubt.

Care sunt condițiile ecologice a speciei?

Din punct de vedere ecologic este o plantă invazivă cu o capacitate competitivă foarte puternică de rezistență. Poate crește din nou după 4-5 cosiri. Sistemul radicular  se dezvoltă mai repede decât partea supraterană: în 2 luni de sezon de creștere atinge o adâncime de 1 m. Capacitatea de ramificare se păstrează după o tunsură.
Ambrozia intră în categoria plantelor iubitoare de lumină, termofile, relativ rezistente la secetă (pierderea de apă cu conservarea viabilității poate ajunge la 70%) plante. În timpul sezonului de creștere, consumul de umiditate este de 1,5-2 ori mai mare decât cel al plantelor cultivate.

Temperatura minimă pentru germinarea semințelor este de 4-8 ° C, cea optimă este de 20-30 ° C.
Aparține grupului de xerofite, adică plantele care preferă soluri bine aerate, calde, uneori foarte uscate.

Înmulțirea
Răspândirea semințelor este facilitată de activitățile umane agricole și cotidiene (distribuție antropogenă). Semințele sunt împrăștiate cu excrementele de animale și păsări, cu material săditor înfundat și fân sau prin apă.

Perioada vegetativă
Răsadurile încep să apară la începutul primăverii și continuă pe tot parcursul verii. Planta crește până toamna târziu.

Înflorire: a doua jumătate a lunii iunie-octombrie.

Fructificare: septembrie-noiembrie.

Care sunt reacțiile adverse pentru mediu și om?

Nociv pentru culturile de cereale, culturi în rânduri, porumb, soia, trifoi, lucernă. Pragul economic al nocivității este de 1-2 plante pe 1 m2. În habitate, formează bulgări denși sau desișuri dense. În culturi de soia poate duce la o pierdere de până la 30% din randament.

Polenul de ambrozie este un alergen puternic ce afectează atât copiii, cât și adulții, inclusiv prin:

1) rinoconjuctivită, manifestată prin strănut frecvent, mâncărime la nivelul nasului, al ochilor, nas înfundat,  secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală);

2) accese de astm, cu episoade de tuse, dificultate în respirație sau respirație șuierătoare;

3) Afectarea pielii de tip urticărie (mâncărime), eczemă etc.

4)  Șoc  anafilactic  –  cea  mai  severă  reacție  alergică,  cu  debut  brusc, neașteptat, tablou clinic deseori dramatic, care poate duce la deces, necesitând intervenție medicală urgentă.

Persoanele alergice, fiți receptive la apariția unora din simptomele descrise mai sus, în cazul în care plecați la plimbare în parc sau în pădure. În caz de agravare astării de sănătate adresați-vă de urgență după asistență medicală. În cazul în care, în anii precedenți, a-ţi avut manifestări sezoniere (iulie-septembrie), efectuați un consult alergologic înainte de începerea sezonului (luna iunie).

Care sunt mijloacele minime de protecție împotriva polenului?

–      reduceți timpul petrecut în aer liber în cursul sezonului polenic;

–      închideți ferestrele în timpul zilei, atât acasă, cât şi în automobil;

–      schimbați hainele după perioade îndelungate petrecute la aer liber  şi primiți dușul după plimbare;

–      spălați-vă frecvent fața și mâinile;

–      utilizați aparatele de aer condiționat cu filtre,

–      purtați măști de model anti-gripă.

Care sunt efectele benefice?

Ambrozia conține substanțe chimice care inhibă agenții patogeni, dăunătorii sau alte buruieni. Prin urmare, are potențial natural de utilizare ca pesticid sau fungicid. Folosit ca medicament de triburile indiene.
Are potențialul de a fi utilizat în proiecte de fito-remediere (recuperare), pentru a elimina poluarea solului, pentru a elimina metalele grele, cum ar fi plumbul.

Care sunt metodele de combatere?

Pe parcursul anului 2018, Guvernul Republicii Moldova a  aprobat cadrul normativ care reglementează activitățile de combatere şi prevenire a răspândirii buruienii  ambrozia  (Ambrosia  artemisiifolia L.),  inclusiv  responsabilii  de implementarea Regulamentului privind combaterea şi prevenirea răspândirii acesteia şi a Planului de acțiuni pentru anii 2019-2024, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 967/2018.

Metoda mecanizată

1) mecanice,
– discuiţi;
– grăpaţi;
– cosiţi mecanic vetrele compacte cu ambrozie de pe aliniamentele căilor ferate, drumurilor şi pe marginea parcelelor;
– prăşiţi buruiana cu sapa, în perioada de vegetaţie;
– smulgeţi manual plantele solitare din vecinătate.

Tăiaţi cât mai scurt planta (de la suprafaţa solului), anual, de 4-5 ori în perioada de vegetaţie şi preveniţi formarea noilor inflorescenţe, până la eradicarea totală a buruienii.

Metode chimice

Ambrozia este sensibil la majoritatea erbicidelor aprobate pentru utilizare în agricultură. Cea mai sensibilă la erbicide este faza cotiledonată. Necesar să erbicidați,  prin  stropire  în  faza  de  4-6  frunze  a  buruienii,  cu  respectarea normei de consum, a perioadei de aplicare, cu utilizarea produselor de uz fitosanitar omologate în acest scop și incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar și al  fertilizanților.  Efectuați lucrările de aplicare a erbicidelor în  coordonare cu specialiștii direcțiilor raionale pentru agricultură și alimentație și/sau cu specialiștii subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, cu alți specialiști în domeniu.

Pe terenurile necultivate, smulgere sau cosirea  până la formarea semințelor, combinată cu tratamentul cu erbicide distructive generale.

Cine sunt responsabili de combatere?

1)  Gestionari ai terenurilor, desfășurați lucrări de prevenire, combatere şi distrugere a buruienii ambrozia, în cazul prezentei acesteia pe terenurile intravilane sau extravilane, prin aplicarea metodelor propuse.

2)   Inspectoratul   pentru   Protecţia   Mediului,   Agenţia   Naţională   pentru Siguranța Alimentelor, Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, cu subdiviziunile sale teritoriale verificați şi identificați terenurile infestate cu această buruiană primăvara, după răsărirea acesteia, inclusiv până la data de 30 mai a fiecărui an (după diferențierea vegetativă  față  de  alte  specii  de  buruieni),  monitorizați  prezența buruienii ambrozia pe teritoriul raionului/municipiului şi întreprindeți măsurile prevăzute în Codul Contravențional.

Care sunt sancțiunile?

Conform  Codului  Contravenţional  nr.  218/2008,  se  prevăd  următoarele sancţiuni:

Art. 117, (3) Neîndeplinirea obligaţiei de combatere şi prevenire a răspândirii buruienilor pe terenuri (cu excepţia terenurilor cu destinaţie agricolă) se sancţionează cu amendă de la 12 la 30 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei fizice şi amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale, aplicată persoanei juridice.

Art. 405. Neîndeplinirea obligaţiei de combatere şi prevenire a răspândirii buruienilor pe terenurile cu destinaţie agricolă se sancţionează cu amendă de la 18 la 30 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, şi amendă de la 60 la 120 de unităţi   convenţionale,   aplicată   persoanei   cu   funcţie   de   răspundere.   Unitatea convenţională constituie 50 lei.

Întru minimizarea acţiunii nefaste a polenului de ambrozie asupra sănătăţii populaţiei, solicităm întregii societăţi să vă mobilizaţi pentru realizarea activităţilor de combatere a acestei plante alergene.

Persoanele care doresc să sesizeze astfel de situații, în care gestionarii terenurilor nu-şi onorează obligațiunile de combatere a ambroziei, pot informa primăriile, direcțiile raionale pentru agricultură şi alimentaţie, Inspectoratul pentru Protecţia Mediului, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică,  cu subdiviziunile teritoriale despre amplasarea locului îmburuienat, cu atașarea, după caz, a pozelor.

Care este aspectul vizual al ambroziei în diferite faze de dezvoltare?
Cu ce plantă poate fi confundată ambrozia?
– în română: Vetrice
– în rusă: Пижма обыкновенная
– în latină: Tanacetum Vulgare L.
– în română: Pelin
– în rusă: Полынь горькая
– în latină: Artemisia absinthium L., 1753
– în română: Peliniță (pelin dulce/ pelin anual)
– în rusă: Полы́нь одноле́тняя
– în latină: Artemisia annua L.